joi, 26 martie 2015

Schitul Closca / priveghere de toata noaptea la praznuirea Buneivestiri.

Cu totii asteptam cu nerabdare, lunar, ca Parintele sa  anunte ca vom face priveghere dupa tipicul de la Sfantul Munte. 
Luna aceasta anuntul a fost pentru Bunavestire.
Si ne-am strans iarasi la schitul Closca,unii cate unii, adunati de anuntul Parintelui.
A fost o noapte lunga. Privegherea a inceput la ora 22.




A fost litie

Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări, înalţă fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de 
viaţă făcătoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri; cu rugăciunile cinstitului, măritului proroc, înaintemergă-torului şi botezătorului Ioan; cu ale sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor apostoli Petru şi Pavel, Andrei, Iacov şi Ioan Teologul, şi ale tuturor sfinţilor apostoli; ale sfintei şi întocmai cu apostolii Maria Magdalena şi a tuturor sfintelor femei mironosiţe; cu ale sfinţilor sfinţiţi mucenici: Ignatie, Irineu, Ciprian şi Haralambie; a celor între sfinţi părinţilor noştri şi mari dascălilumii şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur;cu ale sfinţilor Atanasie, Chiril şi Ioan cel Milostiv, patriarhiiAlexandriei; cu ale celor între sfinţi părinţilor noştri: Nicolae al Mira-Likiei, Spiridon al Trimitundei şi Nectarie de Éghina – făcătorii deminuni; Fotie şi Nifon ai Constantinopolului, Grigorie Palamá, Marcu al Efésului, Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei, Caliníc de la Cernica,Antim Ivireanul şi Grigorie Dascălul, mitropoliţi ai Ţării Româneşti şiale tuturor sfinţilor ierarhi;cu ale sfântului întâiului mucenic şi diacon Ştefan şi ale sfinţilor,mari mucenici: Gheorghe purtătorul-de-biruinţă, Dimitrie izvorâtorul-de-mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat, Mina şi Ioan cel Nou, ale doctori fără de arginţi şi cu ale tuturor sfinţilor bunilor biruitori mucenici; cu ale sfintelor Muceniţe Tecla, Anastasia, Varvara,Ecaterina, Tatiana, Marina, Filofteia şi a tuturor sfintelor muceniţe;cu ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilornoştri: Antonie cel Mare, Pahomie, Macarie, Teodosie, Eftimie, Ioan Casian şi Sava cel Sfinţit – începătorii vieţii de obşte, cu alepreacuvioşilor Efrem şi Isaac din Siria, Maxim Mărturisitorul, IoanDamaschin, Teodor Studitul şi Simeon Noul Teolog; Antonie şiTeodosie de la Kiev, Serghie de la Radonej, Serafim de la Sarov,Nicodim de la Tismana, Paisie de la Neamţ şi Ioan Hozevitul; cu alecuvioşilor părinţi atoniţi: Atanasie, Nicódim şi Siluan; cu ale sfintelorMaria Egipteanca, Parascheva, Teodora de la Sihla şi a tuturorsfintelor cuvioaselor maici;cu ale sfinţilor şi întocmai cu apostolii împăraţi Constantin şimaica sa Elena, a Sfinţilor împăraţi Iustinian, Irina şi Teodora, adreptcredincioşilor stăpânitori: Olga, Vladimir şi Nicolae cu familiasa; ale binecredincioşilor domnitori: Ştefan cel Mare, Neagóe Basarab,Constantin Brâncoveanu cu fii săi şi cu ale tuturor sfinţilor împăraţi,cneji şi domnitori;cu ale sfântului Marcu Evghenicul, a cărui pomenire o săvârşim; cu ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi cu ale tuturor sfinţilor; rugămu-Te, mult-Milostive Doamne, auzi-ne pe noipăcătoşii, care ne rugăm Ţie şi ne miluieşte pe noi.















Psalmul 33:



1. Bine voi cuvanta pe Domnul in toata vremea, pururea lauda Lui in gura mea.

2. In Domnul se va lauda sufletul meu; sa auda cei blanzi si sa se veseleasca.

3. Slaviti pe Domnul impreuna cu mine, si sa inaltam numele Lui impreuna.

4. Cautat-am pe Domnul si m-a auzit, si din toate necazurile mele m-a izbavit.

5. Apropiati-va de El si va luminati, si fetele voastre sa nu se rusineze.
6. Saracul acesta a strigat si Domnul l-a auzit pe el, si din toate necazurile lui l-a izbavit.
7. Strajui-va ingerul Domnului imprejurul celor ce se tem de El, si-i va izbavi pe ei.
8. Gustati si vedeti ca bun este Domnul; fericit barbatul care nadajduieste in El.
9. Temeti-va de Domnul toti sfintii Lui, ca n-au lipsa cei ce se tem de El.
10. Bogatii au saracit si au flamanzit, iar cei ce-L cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele.










































Fara predica , nu se poate!





" Dacă e ca vreodată omul să se bucure, să salte și să strige cu plăcere și să caute să grăiască un lucru mare și strălucit, și să-și dorească o măreție a gândirii, o frumusețe a limbii și o vigoare a cuvintelor, nu văd alt timp decât aceasta zi, în care un înger din cer a venit pe pământ aducând tot binele. Acum cerul se laudă, acum pământul se luminează, acum toată creația se bucură, și nu stă în afara sărbătorii nici Însuși Cel ce ține cerul. Ci toate cele prezente sunt o adevărată adunare de prăznuire, căci toate se adună pentru un singur chip al bucuriei, iar prin toate ne vine o singură strălucire: Ziditorul, cele zidite și însăși Mama Ziditorului, care L-a făcut părtaș al firii, adunărilor și prăznuirilor noastre.



Atunci când arhanghelul Gavriil i-a spus limpede (Fecioarei) că va naște pe Dumnezeu Însuși și i-a zis: "Și El va împărăți peste casa lui Israel în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit" (Luca 1,33), Ea a primit cuvântul cu bucurie, ca și cum ar fi aflat ceva obișnuit și nimic străin sau în dezacord cu purtările ei obișnuite. Și cu un glas fericit, cu un suflet curat de tulburări și cu gânduri de seninătate a spus :"Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul tău! " (Luca 1,38).

A spus aceasta, iar cuvintelor le-a urmat fapta: "Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi" (In 1,14). Și dându-I lui Dumnezeu un glas, primește de acolo Duhul creator al trupului acela egal cu Dumnezeu. Glasul ei a fost un glas al puterii (Ps 67,34), a zis David, și astfel Cuvântul Tatălui e plămădit de glasul unei mame, iar Ziditorul e creat de glasul unei creaturi. Și așa cum "Dumnezeu a zis 《Să fie lumină!》Și s-a făcut lumină" (Fc 1,3), așa odată cu glasul Fecioarei a răsărit Lumina cea adevărată și s-a unit cu trup și a fost purtat în pântec Cel ce a venit să lumineze pe tot omul ce vine în lume (In 1,9).

O, glas sfânt! O, cuvinte care puteți un lucru atât de mare! O, comoară a unei inimi care cu puține cuvinte ne-a revărsat o grămadă de lucruri bune! Aceste cuvinte au făcut pământul cer, au golit iadul de cei legați în el, a făcut cerul să fie locuit de oameni, a unit pe îngeri cu oamenii, a armonizat un singur cor al celor cerești și celor pământești în jurul Celui ce este amândouă aceste lucruri: unul [Dumnezeu] fiind, iar altul [om] făcându-Se.

Ce mulțumire să-ți fie adusă de noi pentru aceste cuvinte?
Cum să ne adresăm ție, de care nimic omenesc nu este vrednic? Căci cuvintele noastre vin din cele ce sunt, dar tu ai întrecut mai presus de orice covârșire lumea toată. Iar dacă trebuie să-ți aducem cuvinte, cred că ele trebuie să fie lucrul îngerilor, al unei minți de heruvim, al unor limbi de foc. De aceea aducându-ne aminte spre laudă de cele ale tale și cântând pe cât ne stă în putință mântuirea noastră, cerem mai apoi cu un glas îngeresc ca să sfârșim, cinstind tot cuvântul nostru, cu adresarea (arhanghelului Gavriil) : " Bucură-te, cea cu har dăruită! Domnul este cu tine! " (La 1,28). Pe Care pregătește-ne să-L sălășluim în noi înșine și noi, ca să putem purta nu numai cu cuvântul, dar și cu fapta cele ce sunt spre slava Lui și lauda ta, cea care L-ai născut pe El, Căruia I se cuvine slava în veci. Amin. " 

(Din carte Maica Domnului în teologia secolului XX și în spiritualitatea își a secolului XIV: Grigorie Palau, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, de diac. Ioan I. Ică jr., studii și texte)


















Ap. Evrei 2, 11-18





Fraţilor, Cel ce sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc dintr-Unul sunt toţi; de aceea nu se ruşinează să-i numească pe ei fraţi, zicând: «Spune-voi fraţilor mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi lăuda». Şi iarăşi: «Eu voi fi încrezător în El»; şi iarăşi: «Iată Eu şi pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu». Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa. Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat. Pentru aceea, dator era întru toate să Se asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi credincios arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru curăţirea păcatelor poporului. Căci prin ceea ce a pătimit, fiind El însuşi ispitit, poate şi celor ce se ispitesc să le ajute.



Ev. Luca 1, 24-38





În zilele acelea, Elisabeta, femeia lui Zaharia, a rămas însărcinată şi s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele când a socotit să ridice dintre oameni înjosirea mea. Iar în a şasea lună, îngerul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu într-un oraş din Galileea, numit Nazaret, la o fecioară, logodită cu un bărbat, care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Şi intrând îngerul la ea, a zis: bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine; binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea văzându-l s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Dar îngerul i-a zis: nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Iată, vei zămisli în pântece şi vei naşte un Fiu, căruia îi vei pune numele Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al părintelui Său, David; şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Atunci Maria a zis către înger: cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Dar îngerul răspunzând, a zis: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui preaînalt te va umbri; pentru aceasta şi sfântul care se va naşte din tine, se va chema Fiul lui Dumnezeu. Iată şi Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţele ei; şi aceasta este a şasea lună pentru ea, care se numea stearpă; căci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Atunci a zis Maria: iată roaba Domnului; fie mie după cuvântul tău. Şi îngerul a plecat de la ea.





Prin geamul Sfantului Altar se vedea sorele rasarind...
Uneori am sentimentul profund ca nu merit si nu sunt vrednica sa vada aceste lucruri...






Aceleasi rugaciuni si totdeauna traite altfel...


Femei carora nu merit sa le sarut mana si asta si pentru ca ele ma iubesc cum nu merit ...







Prinoase













A fost o noapte de rugaciune si de apropiere de Maica Domnului!Si ii multumim lui Dumnezeu pentru credinta noastra, pentru darurile pe care ni-le-a facut: daruri de sanatate , daruri de oameni dragi alaturi, daruri de preot care sa ne invete sa ne rugam...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu