miercuri, 3 septembrie 2014

" BUCURATI-VA !"2 Septembrie 2014-pagina de jurnal

Asfintitul de soare perfect la Closca, inseamna: soarele  arzand in spatele turlei bisericii schitului !
Am trait in seara de 1 septembrie asfintitul de soare, pe terasa din fata trapezei manastirii, impreuna cu prietena mea, Ecaterina.
Perfect, maiestos, bland, niciun moment infricosator... 

13. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a treia.
14. Si a zis Dumnezeu: “Sa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de noapte si sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii,
15. Si sa slujeasca drept luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul. "Si a fost asa.
16. A facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele.
17. Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul,
18. Sa carmuiasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Si a vazut Dumnezeu ca este bine.(Bibila Facerea cap 1)
Si noi am vazut ca este bine!
Am petrecut cu Ecaterina la Closca, acolo, pe terasa din fata trapezei, singure, un timp al pacii si rememorarii.
In ultimul timp, mi-l amintesc pe Grig, poate mai mult decat in alte momente, nu e ca si cand mi-l amintesc pentru ca l-am uitat, mi-l amintesc pentru ca viata mea , desi petrecuta in atatea locuri sfinte,langa atatea minunate icoane, este o viata care imi aduce aminte si mai mult de moarte si desi moartea mea ar trebui sa mi-o aminteasca in principal, mai puternica e amintirea mortii lui, dar si a vietii pe care 23 de ani fara 5 zile a petrecut-o cu mine.Stiu, poate parea complicat si greu de inteles, dar am renuntat de mult la intelegerea lumeasca a lucrurilor... Mi-l-am amintit o noapte intreaga pe Grig si modul in care el m-a sprijinit in toate,mi-am amintit cat de mult ii datorez si cat de recunoascatoare ii sunt lui Dumnezeu, ca a randuit un afintit de soare in care noi, doi tineri, ne-am cunoscut!
Am vorbit despre Grig... Ecaterina imi povestea si ea inceputurile drumului ei spre Hristos...Am citit rugaciunile de seara...
Doamne Dumnezeul nostru, orice am gresit in aceasta zi: cu cuvantul, cu gandul, si cu lucrul, ca un bun si iubitor de oameni, iarta-mi. Somn cu pace si fara scarba daruieste-mi. Pe ingerul Tau cel aparator il trimite sa ma acopere si sa ma pazeasca de tot raul; ca Tu esti pazitorul sufletelor si trupurilor noastre si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Din cand in cand taceam, am trait multe momente de tacere... din iarba se auzea un greier, apoi din copacii din sat tipau bufnitele...cainii latrau, desi nu mai aveau pe cine sa latre, apoi si cainii au obosit si au tacut...lumea s-a retras la somnul linistitor, binefecator, numai noi am ramas pana spre ziua acolo, pe bancutele noi, fiecare pe cate una...In afara de Dumnezeu oare mai stia cineva ca suntem acolo? Am avut sentimentul ca lumea ne-a uitat si chiar asa era, dar era o lume in care noi nu mai regasim prea mult din bucuria inceputurilor vietii noastre si atunci, multumim lui Dumnezeu ca El ne stie si aprinde pe cer luminatorii mari si mici ... Si a fost seara...si a fost dimineata... 

Biserica era aproape plina cand am ajuns. Lumea s-a adunat iarasi la Schitul  Closca in ziua de 2 septembrie, desi nu era sarbatoare cu cruce rosie!Dar este ziua in care praznuim pe sfantul Mamant 

si icoana Maicii Domnului din Kaluga

Si a fost vohodul mic...









si Evanghelia zilei...

Si S-a suit pe munte si a chemat la Sine pe cati a voit, si au venit la El. 
Si a randuit pe cei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca sa fie cu El si sa-i trimita sa propovaduiasca, 
Si sa aiba putere sa vindece bolile si sa alunge demonii. 
Deci a randuit pe cei doisprezece: pe Simon, caruia i-a pus numele Petru; 
Pe Iacov al lui Zevedeu si pe Ioan, fratele lui Iacov, si le-a pus lor numele Boanerghes, adica fii tunetului. 
Si pe Andrei, si pe Filip, si pe Bartolomeu, pe Matei, si pe Toma, si pe Iacov al lui Alfeu, si pe Tadeu, si pe Simon Cananeul, 
Si pe Iuda Iscarioteanul, cel care L-a si vandut. 
Si a venit in casa, si iarasi multimea s-a adunat, incat ei nu puteau nici sa manance. 
Si auzind ai Sai, au iesit ca sa-L prinda, ca ziceau: Si-a iesit din fire.
Sfanta Evanghelie dupa Marcu 3 (13-21)















A fost o slujba ca si duminica, asa sunt toate sfintele liturghii, doar ca Parintele in ziua acesta s-a rugam parca si mai mult pentru lume. Eu asa am perceput si asa am auzit rugaciunile parintelui.
Si ma gandesc ca asa a si fost, pentru ca sunt zile in care in principal ii multumesti lui Dumnezeu pentru toate si  mai mult te rogi pentru lume decat pentru tine. Si ieri , o astfel de zi am trait cu totii!
Jertfa fara de sange! Urcarea Golgotei !
Parintele Cleopa spune ca:<<Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, in intelesul ei mistic ne pune noua inainte " intreaga comoara dogmatica si morala a Bisericii Ortodoxe " . Primul si cel mai insemnat caracter al Sfintei Liturghii este acela ca jertfa liturgica este cu totul identica cu jertfa de pe Golgota, cu singura deosebire ca jertfa lui Hristos a fost sangeroasa, iar jertfa liturgica este nesangeroasa. Apoi, jertfa de pe Golgota s-a savarsit o singura data si a avut destula putere sa ispaseasca toate pacatele lumii, in timp ce jertfa liturgica se savarseste necontenit pana la sfarsitul veacurilor, scopul ei principal fiind de a da fiecarui crestin in parte mantuirea intreaga castigata de Domnul nostru Iisus Hristos prin jertfa Sa sangeroasa. Sfanta Liturghie are caracter de jertfa si de cina. In cadrul Sfintei Liturghii, painea si vinul se prefac prin harul Duhului Sfant in Trupul si Sangele Domnului, care apoi se impart in dar celor vrednici. De aceea Sfanta Impartasanie se mai numeste Euharistie, Cina Domnului, Paharul Binetuvantarii, ospatul Dragostei, Sfanta Cuminecatura etc. ( A se vedea pe larg Explicarea Sfintei Liturghii de N. Cabasila; Invatatura de Credinta Ortodoxa, ed. 1952; Marturisirea Ortodoxa etc. )>> .
Parintele a slujit si la prinoasele aduse pentru sfintii zilei ... Acolo, pe masa , doamnele au pus langa coliva si cateva  torturi si bomboane si prajituri...


Si cand s-a terminat slujba, parintele a iesit pe solee si a intrebat:
-De ce ati venit astazi la Schitul Closca, intr-o zi in care nu e sarbatoare cu cruce rosie?Ce va aduce aici?
Lumea radea fericita...
Si au fost cuvinte calde, frumoase, pline de iubire, pe care femeile le-au spus, marcand ziua in care acum 34 de ani, Dumnezeu a randuit sa se nasca Parintele nostru.Si au amintit ca desi nici noi nu eram putini, mult mai multi sunt cei care nu pot ajunge acolo, dar toti il purtam in inima si toti ne rugam lui Dumnezeu sa-i daruiasca sanatate si sa-l ocrotesca de atatea si atatea primejdii, vazute si nevazute ...


 
De undeva  a aparat un tort care fusese ascuns si alt tort ... si flori si zambete pe toate fetele... si din inimile femeilor a pornit cantarea "Multi ani traisca!", asa cum si parintele ne-a cantat noua de fiecare data la zilele in care praznuim sfinti...



Au fost momente frumoase, foarte frumoase, momente care arata ca,lumea il iubeste pe Parinte si lumea il urmeaza pentru ca nu carne si trup iubim, ci insasi Cuvantul si Adevarul pe care  Dumnezeul Treimic ni -L-a lasat prin apostolii Sai...
Am petrecut restul de zi la Schitul Closca... am mancat impreuna torturile aduse...lucruri lumeste dar care au si ele farmecul lor si rostul lor pentru ca Dumnezeu-Fiul acest  prim cuvant ni-l-a spus la Invierea Sa,"BUCURATI-VA!"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu