marți, 30 iulie 2013

Vacanta

" Cat se inseala oamenii care cauta fericirea departe de ei insisi, in tari straine si in calatorii, in bogatie si slava, in averi mari si placeri, in desfatari trupesti, in lux si in tot felul de desartaciuni, care se sfarsesc in amaraciune ! Ridicarea turnului fericirii in afara inimii noastre seamana cu zidirea unei cladiri pe un teren zguduit continuu de cutremure. Curand o astfel de constructie se va prabusi la pamant.


Fratii mei ! Fericirea se afla inlauntrul vostru si fericit este omul care intelege aceasta. Cercetati-va inima si vedeti in ce stare duhovniceasca va aflati ! Nu cumva inima voastra si-a pierdut indrazneala inaintea lui Dumnezeu ? Nu cumva constiinta va mustra pentru calcarea poruncilor Lui ? Nu cumva va invinuieste pentru nedreptati, minciuni si neglijarea indatoririlor fata de Dumnezeu si fata de aproapele ? Cercetati si vedeti daca nu cumva inima voastra a fost umpluta de rautati si patimi, daca nu cumva s-a abatut pe cai nedrepte !"
(Sf. Nectarie)
Vedeti cat e de actual in spusele lui, sfantul Nectarie?
Ascultam in dimineata aceasta povestile de vacanta ale unor persoane apropiate prin natura profesiei. Lumea isi imparte timpul intre excursii in afara tarii  si apoi odihna prin pensiunile din tara: Hateg, Retezat, Valea Ariesului...din loc in loc cate o biserica, o manastire in care intra agale, fara sa auda ceva...
Asa eram si eu.Asa ma odihneam si eu, pentru ca uratii imi dadeau odihna trupului si sufletului.
Si recunosc, plina de pacate, ca atunci cand mi-se povesteste, mi-e dor de acel timp si mai ales mi-e dor de ceea ce nu am trait...acest timp in care, impreuna cu Grig, as fi putut sa ma odihnesc si eu cu el, undeva...ce stiu eu? ...poate aproape de Prislop...
E greu pentru o femei singura sa plece la drum, mai ales daca nu sofeaza, nu mai are bani multi, nu e e inca prea batrana si poate fi prilej de ispite in grupuri.
Asa ca... astept pelerinajele mele.Il caut pe Dumnezeu inlautrul meu, asa cum spune sf Nectarie. Problema e ca...acolo unde e loc intunecos, nici Dumnezeu nu aduce lumina, daca  tu insusi nu te cercerezi .

Nu ma odihnesc nicaieri.E ca si cand nu mai exista odihna Dorm, ma trezesc,ma rog, citesc, merg la serviciu, citesc, ma rog...Nu cred ca e rutina pentru ca multumesc lui Dumnezeu pentru toate aceste lucruri pe care le fac, dar nu e niciun pic de odihna si uneori, asa ca azi... simt nevoia unui alt peisaj, chiar si a unei rochii negre noi,simt nevoia sa privesc in zare si sa vad ceva, altceva...un copil alergand pe un deal, un prun cu prune coapte...s-au copt prunele?... o oala din care sa iasa aburul porumbului fiert...vreau altceva, ceva din care sa vina racoarea serilor de vara si , da, eu vreau o miezonoptica la  Dorna Arinii sau la Lainici, o rugaciune comuna in care sa spunem ..."Iata, Mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind; dar nevrednica este iarasi pe care o va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii, si afara de imparatie sa te incui. Ci, te desteapta, strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti, Dumnezeule; pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi."
Dar pana atunci mai este mult...maine este adunat consistoriu eparhial, maine se hotarasca lucruri care vor avea repercursiuni asupra noastra.Ma incredintez lui Dumnezeu in toate, in lucrurile importante ale vietii mele , dar si in cele marunte cum ar fi...vacanta.
Si este cumva, nu stiu cum sa va spun, ca si cand ...sfantul Nectarie ma cheama, in vara asta ma cheama la el! Si mai este ceva ce trebuie sa va spun: acum cand scriam,mi-au fost restituiti niste bani, pe care nu-i asteptam... exact cat imi trebuiesc sa plec spre ...Sfantul Nectarie!Ce ziceti? E departe fericirea? Nu simtiti ca este aproape, foarte aproape, ca in noi este ? 

SFANTUL NECTARIE
"Incredintati lui Dumnezeu toate grijile voastre. El va poarta de grija. Nu fiti mici la suflet si nu va tulburati. Acela care cerceteaza adancurile ascunse ale sufletului omenesc, cunoaste si dorintele noastre si are puterea sa le implineasca asa cum stie El. Voi numai rugati-va Lui si nu va pierdeti curajul. Nu socotiti ca, deoarece dorinta voastra este sfanta, aveti dreptul sa va plangeti atunci cand rugaciunile voastre nu sunt ascultate. Dumnezeu va implineste dorintele intr-un mod pe care nu-l cunoasteti. Asadar, linistiti-va si chemati pe Domnul !"












5 comentarii:

  1. Felicitari pt sansa de a merge in Eghina la Sf Nectarie, eu pacatosul nu am reusit sa ajung nici la biserica din Bucuresti care are o parte din moastele lui. Ii sunt dator mult sfantului, am avut o mica ocazir anul trecut sa merg pana acolo, dar diavolul cu arma lui, nerabdarea, m-a impiedicat. Am considerat ca poate nu sunt vrednic sa merg pana la sfant sau pana la Muntele Athos (Aghio horo)... Imi doresc mult sa ajung neaparat la Rohia, la manastirea Sfanta Ana, sa vad chilia parintelui Nicolae Steinhardt, biblioteca pe care a adimistrat-o parintele, imi doresc sa vizitez manastirea de la Poiana Marului de langa Ramnicu Sarat.....
    Inca odata, daca ai privilegiul, mergi la Eghina, Somnul sa-ti lumineze drumul si inima pt calatoria asta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, inca nu e sigur. Trebuie intai binecuvantare de la duhovnic si apoi fac planul in amanunt... Am sa scriu despre asta. Iar tu, Adrian, trebuie sa nu-ti faci griji, sigur Dumnezeu te va ajuta sa ajungi in toate aceste locuri minunate.Are Dumnezeu metodele lui!

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa vi se implineasca visul dulce de vacanta ce visati ! Iar la intoarcere sa-l asezati in cufarul cu zile si amintiri valoroase. Si pe blogul dvs, plin de cuvinte vii si tandre, cu bucati din alta lume...


    Adrian Butisanu

    Si visul dvs. cel frumos sa se implineasca ! Si cand va fi sa fie, am sa va insotesc cu gandul in inima Tarii Lapusului, pe urmele celui care a fost atat de mare dar si-a spus atat de modest :"Parintele Nicolae de la Rohia". Pe el, pe miracolul literaturii lui (abisale) ma sprijin atunci cand imi este greu... cand indoielile si intrebarile putinei mele credinte ma napadesc. Fara el nu as fi fost niciodata in stare sa vad splendorile ortodoxiei, s-o vad in culori de aur si de Adevar. Odata cu Jurnalul Fericirii am destelenit misterele Cerului, frumusetea dar si brutalitatea lumii in care ne-am nascut, sa vad lumea cu ochii si gandul lui plin de har... .

    Daca as fi fost o sculptorita i-as fi ridicat cate o statuie in fiecare metropola a lumii, iar pe soclul lor as fi scris cu litere de aur cuvintele Mantuitorului : "Iata, cu adevarat, un evreu in inima caruia nu a existat viclesug".

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt sigura ca prin tine o sa fim si noi , prietenii tai , acolo !
    Doamne-ajuta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sigur, o sa plecati cu mine ! Nici ca as putea altfel.Asa cum , rugaciunile voastre pentru mine, ma scoala din patul in care zac uneori moarta de oboseala.

      Ștergere