marți, 12 martie 2013

UCRAINA- A TREIA ZI-DIMINEATA




M-am trezit in sunetul clar, vesel al clopotelului.La Poceaev asa sunt treziti pelerinii.Nu exista ingaduinta pentru lenesi si trandavie.Cu pleoapele lipite am coborat din pat, mi-am facut semnul crucii pe piept si am fugit cu pasta si periuta de dinti in mana spre baie.Era cald, cald, si un timp perfect pentru somn.Dar cui ii pasa de "perfectiune"?Seara tarziu citisem rugaciunile de impartasanie, aveam binecuvantare de la duhovnic sa ma impartasesc si nu trebuia decat sa ma grabesc sa nu intarzii.Urma sa traiesc una din cele mai mari, mai rodnice zile din viata mea de pana acum.Ce poate sa insemne tot ce am trait, fata de ceea ce urma sa traiesc?Am coborat in hol cu doamnele mele, acolo tot grupul era adunat si am fugit cu totii spre biserica.Nu stiu a cui nerabdare era mai mare: a mea care traisem cateva zile acolo sau a celor care acum gustau prima data din nectar. Am urcat aproape alergand treptele multe care duc la biserica cea mare. Aceasta impresioneaza prin imensitatea sa,este construita în formă de cruce si stapaneste înaltul cerului Poceaevului, încununându-l cu aurita ei cupolă. Situată pe cel mai înalt loc de pe deal, aceasta se ridică la 56 de metri deasupra nivelului solului, răspândind o frumuseţe care îndeamnă: „Veniţi şi vedeţi”, precum glăsuieşte Sfânta Evanghelie.

Aflasem de pe internet ca biserica actuală este construită pe locul vechiului locaş, după proiectul arhitectului Gotfrid Gofman, între anii 1771 şi 1781, în stilul barocului târziu. Pictura a fost executată la începutul secolului XIX de către pictorul Lucas Dolinski, iar mai târziu, în anul 1874 (după un incediu), este restaurată de pictorii mănăstirii, împreună cu academicianul Vasiliev.
Din fuga am facut cateva fotografii.


si...am intrat in catedrala!
Si am plecat capul spunand:
-Multumesc, Doamne!
Exact ca in gluma aceea:'C'est moi!"Si totul era asa cum inima mea retinuse




Interiorul masiv, separat de arcadele coloanelor, ne uimeşte prin tehnica picturii, jocul liniilor şi nivelelor, formelor geometrice, a luminii şi a umbrelor, prin bogăţia spaţiului înălţător la cer, creând o impresie de neuitat a frumuseţii şi splendorii. Dar cât de armonios sunt combinate icoanele murale şi imaginile, ce reflectă adevăruri istorice din viaţa mănăstirii! Cu litere de aur, ce au marcat la vremea lor ortodoxia, de la stânga la dreapta, este inscripţionat Simbolul Credinţei. 
In catedrala nu avem voie sa fotografiem.De aceea nu voi pune decat foarte putine imagini si nici macar nu sunt toate ale mele.Punctul central al bisericii il ocupa icoana Maicii Domnului.In fiecare dimineata la ora 6 icoana cobora de pe catapeteazama oprindu-se la distanta de aproximativ 1.50m de podea.Un diacon vine in mijlocul catedralei si citeste acatistul icoanei Maicii Domnului de la Poceaev,altii calugari dupa ce saruta icoana se aseaza in strana si rugaciunea curge peste inimile noastre.Faptul ca nu cunosti limba slavona veche in care se citeste acatistul nu te poate impiedica sa intelegi. 



"Icoana a fost pictata in stil bizantin pe lemn de tei si dateaza din secolele X-XII. Icoana Maicii Domnului, cu o dimensiune de 30 x 40 centimetri, a ajuns la Poceaev in anul 1559, cand Mitropolitul grec Neofit efectua o vizita la Kiev si aici a facut un popas la contesa Goiski careia i-a daruit Icoana in semn de multumire pentru gazduire.Prima minune savarsita de Icoana a fost atestata in anul 1597, cand fratele Annei, orb din nastere, rugandu-se la Icoana si-a capatat vederea. In semn de multumire Anna Goiski a daruit Icoana si o parte din mosie Manastirii Poceaev.Dupa moartea Annei Goiski mosia a revenit nepotului sau Andrei. Fiind luteran, acesta a organizat o adevarata prigoana asupra calugarilor luand inapoi de la manastire darurile matusii sale. Le-a interzis calugarilor pana si sa ia apa de la fantana Sfantului Iov de la poalele colinei Poceaev.In anul 1643 Andrei devasteaza manastirea si fura Icoana. Duce in acelasi timp o viata plina de chefuri. In timpul unei petreceri, de altfel imortalizata intr-o fresca din biserica, Andrei Ferlei ii cere sotiei, in prezenta amicilor sai petrecareti, sa batjocoreasca icoana.Maica Domnului nu a permis insa profanarea Icoanei si sotia lui Andrei Ferlei a devenit posedata de diavol. Femeia si-a revenit numai dupa ce Icoana a fost readusa la manastire. De atunci Icoana nu a mai parasit niciodata Lavra Poceaev. Dupa icoana s-au facut numeroase copii, si acestea la randul lor facand multe minuni." 
Mi-am rememorat in cateva minute toate pacatele si am plecat capul in toata acea frumusete! Apoi, am constientizat ca Dumnezeu nu vrea numai asta, vrea si bucuria intalnirii mele cu Maica Domnului.Secundele in care aveam sa stau singura langa icoana, erau atat de putine, incat am hotarat sa nu le risipesc, cI chiar mai mult, sa le inmultesc privind printre pelerini, macar un pic din ea. Am depasit gardutul auriu, am inghenuchiat in multimea de pelerini si plecand capul am vorbit cu Maica Domnului.Asa au facut toti cei de langa mine.Erau copii de doar cateva luni, erau tineri, erau batrani, erau femei si barbati.In multime se auzea un tipat si-un plans sfasietor al cuiva, era al unei tinere pe care aveam s-o vad mai tarziu in mai multe colturi din biserica, insotita de doua persoane.Frumoasa ca orice tanara.Cu parul lung usor incretit, buclat...cu fata rosie si ochii tristi, arsi de febra...apropierea de acele locuri ardea uratul din ea! Si tipa! Tipatul ei avea sa ne urmareasca toate acele zile!Of, daca as sti cum o cheama, sa ne rugam pentru ea! Maica Domnului sa o izbaveasca de rau!

M-am apropiat in sir de icoana.Calugarul  de alaturi stergea urmele lacrimilor noastre si noi sarutam iar...Atata plans, atata speranta...atata iubire cu care Maicuta noastra ne rasplateste.Am simtit ca icoana e vie! Poate nu ar trebui sa scriu asta, dar am simtit ca Maica Domnului de acolo, e...dincolo de geam...ca ma primeste si-mi oblojeste ranile cauzate de multimea pacatelor mele.Asa face cu toti! Nu doar cu mine!

Ea îi întoarce la dreapta credinţă pe cei rătăciţi, asemeni Tatălui Ceresc care face să răsară soarele peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi" (Mt. 5, 45).
M-am departat tremurand, asemenea mie toti ceilalti! Ne-am aliniat la multimea moastelor aflate in racle...sarutand, repetand rugaciunile...si ne-am regrupat la talpita Maicii Domnului 
Lavra Poceaev


Am sarutat locul marcat pentru aceasta urma...el nu este decat simbolic acolo fiind mai jos, undeva sub biserica, un preot calugar ne-a dat apa din izvorul care a aparut acolo unde s-a imprimat talpa Maicii Domnului, am primit inclusiv in sticle...am intrat sub masa pe care era asezat un prosopel cu urma talpitei,m-am rugat si apoi...fuguta la pestera Sfantului Iov...Ne-am inchinat la sfintele lui moaste si la Sfantul Amfilohie...am privit locul care marca intrarea in pestera si ne-am intors in biserica pentru sfanta liturghie.Despre aceste lucruri voi scrie intr-o alta postare, cu ajutorul Maicii Domnului!
La ora 9 incepea sfanta liturghie in aceasta biserica.Icoana Maicii Domnului era iarasi sus, pe catapeteazma...noi ne-am asezat linistiti...am scos din geanta listele lungi cu toti cei dragi mie, liste pe care erati si voi, cei pe care va stiu de aici...m-am rugat la Maica Domnului sa primeasca rugaciunea mea pentru toti, pentru cei vii si cei adormiti...Am plans iar pentru Grig si bietii mei copii! Am plecat capul cu rusine pentru atatea si atatea pacate...Alaturi prietenii mei asteptau ca si mine invitatia la Cina cea de Taina...
Si ne-am impartasit in duh de pace, iubire si smerenie.Frati si surori intru Hristos!
-Elena-mi-am spus numele
-Elena -a repetat parintele,mi-a dat lingurita pe care si acum o vad in fata ochilor mei nevrednici...gura mea si trupul meu s-a umplut de Domnul...Nevrednica dar ...mai pregatita de moarte si de Inviere.
Ochii mei plini de iubire nu erau ochii mei si inima mea nu mai era inima mea...
Parintele a ridicat sfantul potir spre buzele mele stranse si incet fara graba, am sarutat...cel mai frumos si mai adevarat sarut din viata mea!
Iarta-ma, Doamne, macar jumatate din cat de mult ma iubesti, pentru rugaciunile Maicii Tale!







Un comentariu: